Argument

În condiţiile transformărilor pe care le cunoaşte lumea contemporană, în perioada globalizării, a interferenţelor şi interdependenţelor de tot felul, învăţarea, cunoaşterea şi folosirea limbilor străine reprezintă o condiţie a progresului, a unei integrări reuşite, atât la nivelul individual, cât şi la scară socială, în structurile de succes ale mileniului III.

Cunoaşterea unei limbi străine, înseamnă pentru viitor o capacitate sporită de a comunica, înseamnă un acces mai larg la sursele de documentare şi e încărcată, în plus, de o pregnantă valenţă educativă. Se deschid porţi către istoria, geografia, cultura şi spiritul altor naţiuni. Este astfel facilitată cunoaşterea reciprocă, înţelegerea, toleranţa, preţuirea diversităţii.

Cu cât primii paşi în această direcţie sunt făcuţi mai devreme, cu atât şansele de succes sunt mai mari.

Învăţarea limbii engleze poate sa pară un plan prea ambiţios pentru vârsta preşcolară, dar acum, maleabilitatea structurilor operaţionale mentale, încă nedefinitivate, poate contitui un avantaj pentru educatorul mileniului III. De fapt, limba străină nu „se învaţă” într-un an, iar noi nu ne propunem ca preşcolarii să vorbească cursiv în limba engleză; ne dorim să-şi dezvolte un mod specific de articulare a sunetelor şi să cunoască câteva elemente de bază ale exprimării în această limbă.